Geniul
Liber să se nască nu poate oricine
Nu vreau să fiu nemuritor - mi-e dor de viaţă, mult mi-e dor...
M-aş feri din drum, dar e către moarte
Vezi farmecul acelui ce-o viaţă a iubit…
Să nu-mi permit o slăbiciune? – e prea târziu, viaţa s-a dus...
M-am simtit lider oricand si oriunde
Sănătate spirituală
În nici o boală astăzi nu încap
În carnea mea tânără - nici urmă de frică
Şi-njurătura o adun din vorbe delicate
Eu fac ce vreau, pot şi să râd...
Decât un suflet ostenit - mai bine, nicidecum
Trăieşc pe rampa zilei, fără să îmbrac o mască
Plămânii pământului respiră sănătate
Un popor întreg fără de ochi, numai cu cearcăne
Ura ta nu poate fi cântar, la nimic
poetul
Înaltul către naşterea poetului prodigios coboară
Zăpadă pentru bărbaţi ce-şi strâng urmaşii la piept
Zorii vor părăsi inima tînără de nu va fi
Poetul e puterea ce dezinfectează spaţiul dintre pământ şi cer
Din geamul poietului pornesc toate drumurile
În metafore moderne şi iubesc, şi zac
Eu, cu stropul meu de viaţă, şi cu stropul meu de mort
Nu pot să cânt un cântec care plânge
“Semnul crucii prins intre buze”…
Voi incerca /Numele tau pe inima sa-l scriu…
